Întotdeauna m-am întrebat şi am întrebat şi pe alţii cum ieşi dintr-o relaţie care durează de multă vreme, a fost frumoasă, nu mai e cum era, dar doar unul dintre implicaţi vede lucrurile aşa.
Probabil, oricum ai face, când lucrurile se termină e greu ca amândoi să plecaţi împăcaţi. Cu atât mai greu e să înţelegeţi fiecare ce crede de fapt celălalt. Şi cel mai greu este să vă strângeţi mâna la despărţire.
Mi-am amintit de un post de demult:
[...]
eveybody’s concerned, like their future is just about to start. the truth is it starts every day. and even more true is that the future is so linked with the present that it almost hurts. we’re in a continuous decision making expedition.
still, important is that, no matter how much pain it brings, life goes on, it goes forward. always, if we look over our shoulders, there’re little pieces of us on the way. and it always hurts. sometimes it hurts so much that you’d do everything to take the way back. but you never can.
[...]
TweetAbonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.
[...] din partea Radei şi a unor prieteni, mă văd nevoit să vă informez că postul meu despre relaţii nu se referă la mine şi la Rada. [...]
dupa cum am mai spus, decizia a fost grea, dar gandurile erau acolo de prea multa vreme. nu are legatura cu “prima data cand am pierdut…”
dezbaterea va fi urata si dureroasa, iar cuvinte grele se pot arunca din toate partile. nu am nicio intentie sa fac asta in public si nici discutia in privat nu o sa-mi faca placere.
cert e ca ne suntem datori totusi unii altuia cu discutia asta si as vrea sa se intample.
pana una alta, consider ca ne-am despartit din acelasi motiv pentru care se despart majoritatea partenerilor, de orice fel: nepotrivire de caracter.
“if we look over our shoulders, there’re little pieces of us on the way. and it always hurts.”
as adauga: “there’s little pieces of us and maybe bigger pieces of others. and it always hurts.”
E bine sa iei decizii. E bine sa nu stai pe loc. E si mai bine daca deciziile sunt cele corecte. In special cand e vorba de oameni.
Am pornit impreuna. Prima data cand am pierdut impreuna, a iesit la suprafata ce e mai urat din noi, din fiecare.
Eu am mai pierdut. Si voi mai pierde. Dar nu voi calca niciodata pe nimeni in picioare…
Si voi veti mai pierde. Cine e urmatorul?
poate sa sune rautacios, insa nu fac altceva decat sa urmez logica rece pe care ati urmat-o si voi…
“…toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada!”
Daca eram atat de daunator cum m-ati pictat voi, plecam singur. Nimeni nu ma poate contrazice ca n-as fi facut asta.
n-am avut sansa asta, atlcineva si-a luat un drept care nici macar nu exista…
va doresc succes! si partneri mai buni decat mine