Căsătorie şi copii în contextul pieţelor emergente
Mă însor.
Mai mulţi prieteni apropiaţi se gândesc să aibă în curând copii. Alţii nici nu vor să audă despre aşa ceva.
Râdeam cu Rada că, având atâţia potenţiali participanţi la nunta noastră care provin din mediul de afaceri, am putea să capitalizăm pe asta şi să organizăm acolo un mic seminar de networking sau să aducem un key note speaker să vorbească despre o temă de interes. De exemplu “Căsătoria şi copiii în contextul pieţelor emergente”.
Dacă eşti printre cei care au remarcat că Laptopiseţul e din nou activ, îţi împărtăşesc mai jos posibilul discurs al key note speakerului.
“Mă bucur că această nuntă are loc într-o Românie europeană. Aderarea recentă la UE a însemnat o deschidere fără precedent, inclusiv pe piaţa de miri şi mirese şi sunt cu atât mai mândru, prin urmare, că aceşti doi tineri şi-au ales, din multitudinea de posibilităţi de diferite naţionalităţi şi culturi, câte un român. Aceasta spune multe despre calitatea produselor de pe piaţa locală şi îmi dă încredere că tradiţiile noastre de veacuri pot fi transformate în produse competitive pe piaţa globală.
Astăzi, când viaţa, în toate aspectele ei, are viteze ameţitoare, a integra valorile tradiţionale în viaţa socială s-a transformat, dintr-o necesitate, într-o mare virtute. Între aceste valori există unele care, cu precădere, sunt tot mai greu de încadrat în peisajul concurenţei acerbe şi a boom-urilor pieţelor imobiliare, petroliere şi, mai ales, financiare.
Patriotismul de exemplu. Sau pasiunea pentru istoria locală. Sau familia.
A iubi e întotdeauna posibil. Dragostea e fără vârstă şi fără context, gata oricând să schimbe priorităţile în viaţa oricăruia dintre noi. Căsătoria în schimb e o altă poveste. În unele culturi e un lucru esenţial pentru succesul în viaţă. În altele e o faptă de maximă curăţenie a sufletului şi de o frumuseţe copleşitoare. Ţara, regiunea, oraşul, prietenii, familia, toate acestea decid din care cultură faci parte. În acest fel, unii se căsătoresc pentru că lumea se aşteaptă ca ei să se căsătorească, iar alţii pentru că aceasta e cea mai intensă dorinţă pe care o au în acel moment. E la fel cum, în afaceri, unii îşi fac strategia în funcţie de piaţă, iar alţii în funcţie de propriile aspiraţii. Iar, dacă în afaceri, e de cele mai multe ori mai bine să ţii cont de amândouă, poate că unii oameni fac la fel şi în viaţa personală.
Alţii în schimb, şi în afaceri şi în viaţă, au certitudinea că, dacă ţin cont mereu de principiile şi aspiraţiile voi, până la urmă vor găsi “nişa” aducătoare de succes. Şi preferă această variantă găsirii “nişei” şi apoi adaptării propriei persoane la ea.
În privinţa copiilor lucrurile sunt asemănătoare. Uneori îi vrei cu tot dinadinsul, alteori îi accepţi şi alteori sunt total nepotriviţi. Din păcate însă, mintea noastră economicizată ne-a învăţat să calculăm riscurile mai bine decât ne-a învăţat să evaluăm câştigul, aşa că, pentru mulţi, e mai simplu să prevezi la câte lucruri te poate încurca un copil decât câte bucurii îţi poate aduce.
Şi, ca-n “Idiocracy”, numărul copiilor din părinţi calculaţi scade mereu faţă de cel din părinţi care nu-şi planifică viaţa secundă cu secundă. Copiii acestora din urmă probabil că vor face şi ei foarte mulţi, şi foarte repede, copii.
Habar n-am ce-nseamnă să ai copii, dar cele mai recente studii spun că ei sunt un cost fix şi dinainte determinabil. Ceea ce nu se poate spune despre cât de fericit vei fi când îi ai. Prin urmare e foarte greu în zilele noastre să decizi când se termină viaţa ta şi când începe a familiei tale. E cu atât mai greu cu cât problema în sine e una falsă (experienţa a arătat că oamenii continuă să trăiască şi după ce se căsătoresc, şi după ce devin părinţi).
În nebunia de produse, pieţe, mesaje, reclame, funcţii, obiective şi rezultate, succesul e azi o îmbinare între acceptul celor apropiaţi, fericirea personală şi timpul pe care îl mai ai la dispoziţie.
Cei care au o familie până la 25 de ani nu sunt automat “oameni realizaţi”, aşa cum nici cei care au atins milionul sau o funcţie de conducere până la 30 de ani. Realizaţi nu sunt nici cei care ştiu 5 limbi străine, nici cei care au văzut lumea, nici cei care apar în ziare.
Realizaţi sunt cei care se distrează sincer.
Distracţie plăcută!”
TweetAbonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.
Articole recente
- Din orașul fără primar, din țara fără premier06 Feb 2012
- Tentația lui Acolo04 Feb 2012
- Răspunsurile de acasă30 Jan 2012
- Greu de ales, ușor de dus25 Jan 2012
- Despre monarhie și sentimentul normalității24 Jan 2012
- În șoaptă ne auzim cu toții la fel22 Jan 2012
- Drumuri înapoi și înainte19 Jan 2012
- Cluj: evenimentele lunii decembrie08 Dec 2011
- Despre minciunile convenabile23 Nov 2011
- Ești dăruit18 Nov 2011
[...] Acum ceva vreme vorbeam despre Căsătorie şi copii în contextul pieţelor emergente. [...]
uite de-asta imi placea mie blogul meu la inceput si tot de asta l-am abandonat o vreme si tot de asta l-am reluat in forma de acum. :)
pentru ca e frumos sa vorbim nimicuri, dar e si mai frumos sa vorbim cate ceva.
multumesc tuturora de felicitari si pentru ca sunteti alaturi de noi.
iata iata ce zice wikipedia despre Mies van der rohe asta. :)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_Mies_van_der_Rohe
Eu cred ca paranoile astea cu “fear of commitment” sunt inventii ale contemporaneitatzii si inventii ale unei societati care creste doar tineri preocupati de cariera si buna-starea personala:)
Spre deosebire de tine (sau poate ca nu) eu cred ca NU te poti realiza ALTFEL DECAT prin copiii tai. Si cred ca doar prin familie si felul in care ne purtam in cadrul ei, putem sa ne dovedim valoarea ca si oameni.
Arata-mi un individ de valoare ca manager si el e NUL ca tata/mama sau sot/sotie. Un filantrop admirabil care a carui copii sunt pe spate. O persoana care stie incredibil de multe, care a vazut 100 de tari si vorbeste curent 5 limbi…doar ca nu mai are cu cine, pentru ca e divortat/a si copiii au 2 case.
Pot sa zic ca Bill Gates, Jack Welch, Tom Peters sau Mies van Der rohe (arhitect;)) au fost oameni de valoare? Nu stiu…nu le cunosc copii, si nici nu stiu ce familii au avut sau au…
De fapt, cine sunt eu sa judec, fiecare cu aluatul lui:)
…Mi-ar placea sa vin la nunta voastra…
Cu drag,
Gioni
Felicitari, mai:)
Ieri am stat cu tot cabinetul si am urmarit “primul sarut” de pe youtube si apoi, impreuna cu toate fetele, am urmarit “paris 2007″. Si am suspinat cu toatele vazand dragostea voastra (acolo sa vedeti propaganda ce fac eu pentru sonos si foreground si traininguri si din alea alea…you should pay me:P).
Tot stafful RodessaDent va ureaza multa bafta si la mai mare, chiar daca nu va cunoaste nimeni de acolo.
Spam……. Gone Baby Gone
Sa nu va cumparati niciodata masini de producator celebru si apreciat in romania sau marci asa de populare ca au dintre cotele cele mai mari pe piata masinilor straine (de exemplu VW).
Au service execrabil astepti 3 luni sa intre sa tio repare si sunt niste idioti in adevaratul sens al cuvantului.
gata spamu…… is prea suparat ca nu am masina
Pentru post ii zic si lui Stefan ce ii zic si Antoniei, fa-l mai scurt altfel citesc doar inceputul de paragraf. :)
Spor la facut copii in timp ce te distrezi…. cel putin asta am inteles
felicitari,
Hmm, o sa simti gustul mierii, o sa iti fie caldut si bine, o sa te simti ocrotit, ascultat si inteles atunci cand ceillati numai au urechi pentru tine…cam asa conceptualizez eu casatoria si crede-ma am experienta de 10 ani….
e inca dulce si caldut…
E pe blog … deci e oficial :)
Felicitari tie si complicilor tai pentru noua provocare pe care ati acceptato ;). Se pare ca ti depasit the fear of commitment ! Mult si for ever succes !
Hello …
Casatoria in ziua de azi pare loterie si pentru multi chiar nebunie curata. Mai ales ca ingrijorator de multi oameni sufera de fear of commitment (si asta chiar nu e american bullshit ci a serios psychological thing).
Pe langa asta chestia cu copiii … sa fim seriosi … toata societatea urla la tine sa te pui la casa ta inainte de a avea copii. Sa te pui la casa ta … iseamna sa te tina sa iti iei un credit … si stim cu totii ce inseamna asta. Asa ca daca e sa o luam dupa societate care te vrea parinte cu casa si cariera … copiii tre sa astepte.
Dupa aia … daca te uiti in fata blogului … si vezi copiii din ziua de azi care sunt de o agresivitate greu de digerat sau mai si vezi tot soiu de cazuri unde copiii sunt cucu rau de tot … Te gandesti … mai sa fac un copil si sa il cresc intre cele 10 000 de chestii care tre sa le fac pe langa el si sa ma risc sa il fuck-up rau de tot?
Cred ca in situatia asta e: Take the leap and the net will appear.
Sa te gandesti ca orice ar fi nu va fi groaznic si catastrofal … si in nici un caz sa nu gandesti pragmatic de genul costuri/beneficii sau alternative si scenarii … trebuie sa speri ca ce simti acum va fi valabil tot timpul … si sa stii ca tu vei fi acolo sa MAKE IT WORK pentru ca stii cata fericire iti poate aduce.
Felicitari Rada si S … :)