Aţi auzit povestea sufletului divin, rupt la un moment dat în două stele căzătoare ce aduc pe pământ câte un suflet neîntreg, care îl caută toată viaţa pe celălalt, atras cu o forţă magnetică inexplicabilă? Aşa-i că e siropoasă? Aşa-i că din filme aţi auzit-o? Aşa-i că e adevărată?
În cuvinte mai uşor de digerat, şi mai bine argumentate ştiinţific, n-aş şti să spun cum se întâmplă exact dragostea. De ce unii oameni se iubesc din liceu, iar alţii nu-şi găsesc perechea până târziu târziu în maturitate, sau niciodată. De ce unii se căsătoresc pentru că li se pare firesc, iar alţii pentru că trebuie. De ce eu sunt îndrăgostit definitiv şi de ce unii din prietenii mei nu. De ce mulţi de vârsta mea par să se fi oprit din căutări, iar alţii nu.
Scris mai târziu: Un film interesant pe tema asta, aici. Comedie, pentru cine vrea comedie. Altceva, pentru cine vrea altceva. Recomand vizionarea în gaşcă şi discuţiile aprinse după.
TweetAbonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.
Soare: Nu mai ştiu sigur. Ceva cu multe cuvinte mici şi englezeşti în titlu. Why must you hang on sau Just say no to yes.
Later edit: He’s Just Not That Into You – http://www.imdb.com/title/tt1001508/.
youtube nu ma lasă să văd despre ce film e vorba. aşadar, care e titlul?
Uite si raspunsul unui barbat… ai filmul? :-)
=))
unde au disparut???
Anto, cel mai probabil ai dreptate. Dar nu prea ai cum să nu te întrebi asta, când te temi atât de mult să nu-ţi iroseşti timpul şi sufletul.
Lavi, e interesant ce spui. Un soi de metaforă Maitreyi – copac a zilelor noastre. :)
Dar mă întreb dacă ai dreptate cu trezitul întrebărilor la bărbaţi, din moment ce numai Anto şi cu tine aţi avut un răspuns aici. :)
Frumoase ganduri Stefan :). Suficient de dulci, sa unga sufletul unei femei, suficient de sincere sa arunce intrebarea in gandul unui barbat…cred, ca nu-s barbat :).
Cred ca dragostea/ iubirea o cautam toata viata… chiar si atunci cand o gasim, nu ne oprim. Continuam sa cautam. O gasim apoi in alte lucruri, in alte forme: pasiunea pentru un proiect, sufletul unui copil ( al tau :) ), zambetul din ochii unui parinte cand te priveste, persoana iubita din nou ..etc…etc.
Oricum, frumos.
Mda,
De ce e asa?
Pentru ca oamenii complica prea mult dragostea si pentru ca nu o lasa sa se intample.
Pentru ca oamenii isi lasa timp sa se gandeasca “Oare il/o iubesc?” in loc sa iubeasca pur si simplu.