Un nou premiu de antreprenoriat

Ironic şi îmbucurător, acum – când lucrurile sunt mai grele ca niciodată, tocmai acum – când piaţa nu mai e roz, acum au început să curgă premiile care ne onorează lupta pe care am dus-o ca antreprenori. Întotdeauna mi-a plăcut mai mult meciul decât rezultatul, aşa că dau dreptate premiilor care au spus recent că am dus o luptă bună şi că rezultatele primilor noştri 3 ani de rezultat au fost bune şi ele.

În week-end am primit premiul de antreprenoriat al AIESEC România. Eu şi Tzutzu, cu care am pornit la drum în 2006. E un premiu important pentru noi. De AIESEC ne leagă atâtea şi atâtea lucruri şi orice semn de apreciere venit din partea AIESEC va fi întotdeauna special pentru noi. Cu atât mai mult acesta, pe care speram să-l primesc încă de când am ieşit din rândul membrilor, în 2006.

Dar premiul ăsta nu e numai al meu şi nu e numai al lui Tzutzu (sau să-ţi zic Mihai, că e o chestie oficială?).

Nu-ţi zic, că nu e oficială. Sunt doar câteva rânduri în care spun al cui e de fapt acest premiu. E al lui Gabi, care a aprins scânteia antreprenoriatului în noi. E al lui Anto şi a primei echipe de la Mentor, care a pus firma pe picioare. E al Alexandrei, al lui Alex, a Daliei, a Francescăi, al lui Robert, al lui Vlad, care au crezut într-un mod cu totul şi cu totul dubios în sarcina noastră de construi o lume mai bună. E al lui Ghizi, al lui Zsolt, al lui Eugen şi a tuturor celor care ne-au împins de la spate la începuturile noastre.

E al celor care ne-au sfătuit şi al celor care ne-au încurajat. E al primilor noştri clienţi, care şi-au pus semnătura pe contracte nevizate de juridic, dar sincere şi entuziaste.

E al familiilor noastre de acasă, care s-au mulţumit întotdeauna cu fericirea pe care ne-o aduce nouă antreprenoriatul. E al Radei şi al Cameliei, care ne sprijină necondiţionat.

Mulţumesc.

Abonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.