La un moment dat va trebui să joci ALL IN

În jur e fum de țigară. Sub fum planează ca-ntr-un vis câțiva prieteni dragi. Sunt cu toții implicați, ochi și urechi, dar mutările importante le fac pe rând. Unii țin cont de mișcările celorlalți, alții nu. Unii riscă, alții joacă la sigur.

Vă rog, dați-mi voie să fac o comparație puerilă între poker și viață. Oricum ne jucăm cărțile la fel în ambele situații.

Niciunul dintre noi nu se așează la masă fără să spere că va câștiga. Cu toții visăm să fim excepționali și să rămânem în istorie prin succesele noastre. Foarte puținora le și iese, dar pe toți ceilalți ideea asta fixă, gândul că ar putea fi de excepție, pe toți ceilalți ideea asta îi ridică de la sol, îi scoate din papuci și din șosete și îi urcă puțin spre cer, îi face puțin mai buni.

Totuși, nu sunt decât două strategii pentru a intra în istorie. Asta mă face însă să mă întreb de ce Dumnezeu nu reușește mai multă lume. Ai două variante: una te-ar putea scoate din joc, alta te-ar putea ține acolo la nesfârșit.

Mai întâi, e varianta ALL IN. Asta e o opțiune pentru nebuni. Unii – siguri pe ei, alții – simpli jucători. Nebuni oricum. Gata să riște totul, grăbiți să câștige, înfometați de gândul că vor zâmbi în poza de final. În principiu, nebuni. Pentru că, în afara momentelor de visare cu ochii deschiși, sunt conștienți că a paria totul pe o mână îi poate distruge. Îi poate aduce într-o situație de unde le va fi greu, poate chiar imposibil să revină. Nebuni pentru că știu că asta ar putea singura lor șansă de a câștiga vreodată și totuși sunt gata să încerce. Chiar acum.

Apoi, poți juca la rămânerea în joc. Mizezi puțini, renunți cu fiecare ocazie, le arunci tuturora priviri suspecte. Îți vezi de treaba ta și ai tot timpul destul încât să nu se poată spune despre tine că ai pierdut. Visele de glorie îți dau din când în când târcoale, dar îți întorci mereu privirea de la ele. Să pierzi spectaculos ți se pare o tâmpenie, un gest inutil pe care îl fac numai inconștienții și personajele lui Dumas. Un eșec memorabil nu te consolează în niciun fel, așa că te arunci sau mizezi numai câțiva cenți de fiecare dată, ca să rămâi în joc până va veni momentul oportun.

Eu am jucat ALL IN, acum e tura ta. Fie ca cel mai bun să câștige. (Am aflat mai demult ca la fiecare masă de poker câștigă un singur om.)

Abonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.