Cât e de simplu
O scenă, trei scaune gri, două tablouri, două pahare cu lapte, un castron cu măsline, o cariocă şi un pistol cu apă. Trei actori.
Atât e de simplu să faci o sală plină să râdă, să cadă pe gânduri, să fie surprinsă, să discute, să aplaude în picioare. Am fost la piesa “Artă”, scrisă de Yasmina Geza şi pusă în scenă de Sorin Misirianţu la Teatrul Naţional din Cluj şi două lucruri m-au inspirat în mod deosebit.
Mai întâi, tinerii din public. Sunt convins că 80% dintre spectatori aveau sub 25 de ani. Mi-a plăcut mult asta, mai ales că e încă proaspătă dezamăgirea micii campanii lansate acum câteva zile, care a primit un feedback sub aşteptări. Mi-a plăcut farmecul subtil al câtorva minute de aplaudat în picioare, alături de 100 de necunoscuţi.
Apoi, m-a inspirat simplitatea acestei seri. Modestia şi naturaleţea cu care s-a întâmplat totul. Liniile drepte, minimaliste, ale unei piese care reuşeşte ceva greu de imaginat: să te facă să cazi pe gânduri deşi râzi pe tot parcursul spectacolului. Te face să-ţi pui întrebări, ca din întâmplare, ca şi cum aţi vorbi despre cu totul altceva. Tratează subiecte grele, precum valorile, prietenia, sinceritatea, în cel mai natural mod cu putinţă. Îţi exemplifică totul, chiar sub nasul tău, într-un mod care te încântă de nu te-ai mai ridica de pe scaun.
Abia scrisesem azi despre pedanţa ridicolă şi păguboasă a criticilor de artă, care ne îndepărtează de frumos în loc să ne aducă mai aproape de el. Seri ca aceasta ne arată tocmai că arta adevărată e simplă şi că vorbeşte într-o limbă comună şi necunoscută deopotrivă, aşa încât fiecare să înţeleagă ce doreşte, dar toţi să înţeleagă ceva.
TweetAbonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.
Articole recente
- Tentația lui Acolo04 Feb 2012
- Răspunsurile de acasă30 Jan 2012
- Greu de ales, ușor de dus25 Jan 2012
- Despre monarhie și sentimentul normalității24 Jan 2012
- În șoaptă ne auzim cu toții la fel22 Jan 2012
- Drumuri înapoi și înainte19 Jan 2012
- Cluj: evenimentele lunii decembrie08 Dec 2011
- Despre minciunile convenabile23 Nov 2011
- Ești dăruit18 Nov 2011
- Urletul16 Nov 2011
Aminda: De acord cu tine. Dacă ne adunăm însă mai mulţi, putem da o mână de ajutor.
Mihaela: Trebuia să mă tragi de mânecuţă, nu ştiam că eşti în sală. :)
aseara am vazut a doua oara spectacolul si a fost din nou surprinzator…
multumesc stefan pentru ce si cum ai scris – nici nu mai simt sa adaug ceva
promovez si eu si sprijin cum pot ARTA care se intampla la Cluj, pentru ca sunt de acord cu Aminda, nu sunt sustinuti suficient.
asa ca, multumim Stefan pentru campania de saptamana trecuta!!! mie una mi-a placut mult ideea (si nu sunt singura) – doua dintre invitatii au fost castigate de oameni care au auzit de campanie de la mine :D… MERGEM MAI DEPARTE! si cine stie ce proiecte se mai genereaza pentru oamenii astia frumosi, care nu fac compromisuri cand e vorba de calitatea spectacolelor…
Mă bucur enorm ca Artă are acelaşi succes pe care l-a avut atunci când am fost eu să văd spectacolul. Din păcate, cred că aceşti oameni care ne încântă aici, la Cluj, nu au aceeaşi expunere şi susţinere ca şi artiştii bucureşteni.
Geza, Geza. Da’ unde vezi tu Reza? :)
alo gara, Yasmina Reza nu Geza
in alta ordine de idei, m-ai facut sa cotrobai pe net sau caut urmatorul spectacol :)
mersi de pont