Top 1 întâmplări în 2009
Încerc să-mi păstrez evenimentele personale la acest nivel – personal, dar îmi place să extrag din ele gânduri pe care să le împărtăşesc. Ca şi cum ar interesa pe cineva, însemn mai jos câteva gânduri despre 2009, un an în aparenţă groaznic şi în esenţă revelator.
Top 1 realizări la CV – În anul în care am fost distins cu premiul Tânărul Antreprenor al Anului în România am înregistrat primul meu faliment (conjucţie de evenimente consacrată sub denumirea de “succesul meu catastrofal”). Multe, multe de povestit pe tema asta.
Top 1 copilării într-o lume a oamenilor mari – Am anunţat ca iminente cel puţin două proiecte majore pe care nu am reuşit încă să le lansez. Primul e “Ziarul Deschis”, despre care ştiţi mai mulţi. Despre celălalt ştie numai Sorin Misirianţu. Ciudat e că situaţiile sunt în mod egal (şi maxim) penibile şi dezamăgitoare.
Top 1 situaţii fără ieşire – Pentru prima dată am văzut cum e să vrei, dar să nu poţi. Să încerci, dar să nu reuşeşti. Să ştii că e nedrept şi absurd şi să nu poţi face nimic. Interesant şi observabil e că există ieşiri şi din situaţiile fără ieşire. Doar că ele par a nu se arăta niciodată la timp.
Top 1 însemnări pe firele albe ale lui 2009 – De cele mai multe ori, alegem pentru ce ne sacrificăm. Alteori trebuie să sacrificăm câte ceva nevisat, nedorit, neinvitat. Şi nici măcar n-o facem pentru noi, ci pentru prieteni. Le cer iertare şi le mulţumesc tuturor celor pe care i-am pus în situaţia asta. Le spun “mi-a făcut plăcere” celor pentru care am făcut asta, la rândul meu, în 2009.
TweetAbonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.
Articole recente
- Din orașul fără primar, din țara fără premier06 Feb 2012
- Tentația lui Acolo04 Feb 2012
- Răspunsurile de acasă30 Jan 2012
- Greu de ales, ușor de dus25 Jan 2012
- Despre monarhie și sentimentul normalității24 Jan 2012
- În șoaptă ne auzim cu toții la fel22 Jan 2012
- Drumuri înapoi și înainte19 Jan 2012
- Cluj: evenimentele lunii decembrie08 Dec 2011
- Despre minciunile convenabile23 Nov 2011
- Ești dăruit18 Nov 2011
Salut Andrei,
Nu trebuie să-ţi pară rău, nu e timp pentru aşa ceva. Trebuie să ne reapucăm de treabă. :)
Am primit mesajul, îţi mulţumesc că te-ai gândit la mine. M-am gândit şi eu înapoi, dar nu obişnuiesc să dau telefoane şi mesaje de sărbători. E un anti-talent anti-social de-al meu. :)
Ţinem legătura.
La Multi Ani !
Imi pare rau pentru lucrurile nasoale care s-au intamplat. Sper si iti doresc ca anul acesta sa fie plin de succese… btw : Ti-am trimis msj de sarbatori. Nu stiu daca a ajuns. Ti-ai schimbat telul ?
Teo: Păi da. :)
Ma bucur ca totusi consideri falimenul ala ca o experienta necesara. Eu zic ca e mai bine ca poti invata acum din asta, cand poate miza nu e asa mare, iar mai tarziu, cand vei conduce super compania de zeci de mil euro, sa stii ce ai de facut. Nu? Pai da :)
Magic: Ce şcoală? :)
Andreea: Sigur, dar nu ştiu sigur când o să am drum prin Mexic.
Puiuţu: La mulţi ani. Cărţile americaneşti spun că fără un faliment nu poţi fi extraordinar în afaceri. :) În plus, am avut noroc că aveam mai multe firme. N-am falimentat chiar cu toate. :)
La multi ani! in primul rand, si un an mai bun! :) Se pare ca ori incepem sa intram in lumea reala, ori a fost mai greu anul asta…multi am trecut prin situatii asemanatoare…. Bafta multa in cotinuare!
“soarta si destinu” vorba cuiva:) atata vreme cat lucrurile ce ti se intampla te bucura/intristeaza/infurie, e de bine. Inseamna ca au un sens.
Mi-ar placea sa asist la povesti pe tema “succesului catastrofal”:)
Salut, te-am vazut azi la scoala. Ai plecat repede, n-am avut timp sa ne salutam :)