Despre dragoste, despre sex şi despre bordeluri
Articol publicat în 24 FUN.
Înainte de ‘90 eram prea tânăr să mă preocupe dragostea, iar după ‘90 au tăbărât peste noi marketingul şi occidentalismele. Aşa se face că am aflat de Valentine’s Day încă înainte să aud vreodată de Dragobete.
După câţiva ani de supremaţie autoritară a Valentinului, Dragobetele a început să câştige teren. Dar nu fiindcă am fi noi foarte preocupaţi de tradiţiile noastre, ci fiindcă revenirea la tradiţii e foarte la modă acum. Cel puţin aşa susţin marketingul şi occidentul.
Deîndată ce economia şi mass-media s-au implicat (pline de bune intenţii, desigur) în lupta dintre cele două sărbători, Valentine’s şi Dragobete au făcut pace. Încet-încet, industria iubirii a crescut, iar acum avem o lună întreagă a dragostei şi a îndrăgostiţilor. Totul e în „ediţie specială” în februarie: posturile de televiziune şi de radio, magazinele, ziarele, site-urile, florile.
Ce frumos. Câte motive să cheltuim miliarde de euro pe lucruri prin care să ne arătăm dragostea. Flori, felicitări, bomboane, cadouri, chiloţi, e-cards, vacanţe, flori, felicitări, bomboane. Căci, nu-i aşa, cum altfel ar putea afla cei de lângă noi că îi iubim?
Acum, în luna îndrăgostiţilor, eu n-o să scriu despre dragoste, o să scriu despre sex. Nu, nici măcar despre sex. Eu o să scriu despre prostituţie. Despre bordelul „Februarie”, unde plătim ca să primim nu sex, nu dragoste, ci confirmarea iubirii noastre, diploma de îndrăgostiţi.
Eu sunt îndrăgostit şi nu dau doi bani de februarie. Nici la propriu şi nici la figurat. Şi nu fiindcă Valentine’s sau Dragobete n-ar fi sărbători frumoase (habar n-am), ci fiindcă am o problemă cu bordelurile.
Tema articolului e ca tipa aia care a venit cu blana ne-epilata la Golden Globes. Toate aceste DPA si DFA (dovezi publice de afectiune si dovezi financiare de afectiune) sunt necesare intr-o relatie. Acum ca suntem stimulati dpdv marketing sa facem asta in Februarie/Craciun/Paste/Rusalii/aniversare de X ani etc. nu mi se pare ceva malefic. Poti oricand sa nu dai banul.
Adi: Parţial de acord, mai ales cu fraza “Poţi oricând să nu dai banul”. :)
În rest, mass media îndrăgostirii mi se pare abia la un pas în spate faţă de presa sportivă din România, care nu se mai concentrează de mult pe sport, ci pe mondenităţile lui.