Nu demult am văzut un reportaj pe tema perspectivelor sumbre ale recoltelor agricole din România. Ţăranii noştri mioritici declarau într-un suspin că grâul nu s-a făcut fiindcă nu se mai irigă şi fiindcă nu se mai foloseşte îngrăşământ.
Ştiu că s-a lansat CORSO. De data asta parcă intuiesc un alt sens al reflexivului, unul care nu caută să disculpe impotenţa, ci, dimpotrivă, să afirme o forţă de neînţeles şi de netăgăduit, capabilă să mişte lucrurile. Şi să le facă să se.
Rămânând în tema rândurilor de azi, recunosc că mi s-au împleticit limba şi sinapsele de la atâta filosofie nenecesară.
De fapt vreau să vă anunţ că a apărut revista CORSO. Redacţia strânge nume interesante şi spirite şi mai şi, oameni care îşi propun, şi promit a fi capabili, să ne dea ceva de citit. Ceva potrivit pentru un cititor cu spiritul preocupat, pentru un rumegător de opinii, pentru un cititor a cărui viaţă nu are loc numai la birou şi în faţa telembizorului.
Între columniştii CORSO: Emil Hurezeanu, Cătălin Ştefănescu, Marius Cosmeanu, Radu Paraschivescu, Traian Ungureanu, Costi Rogozanu.
Ca să vă faceţi o idee şi fiindcă site-ul încă nu e sus, redau după dictare câteva rânduri dintr-un editorial de debutant CORSO. Doamnelor şi domnilor, Vasile Dâncu:
Încerc să-i învăţ pe studenţii mei că nu te poţi opri la capătul rândului când scrii şi că nici nu poţi rămâne la capătul ultimului curs, atunci când înveţi. Pentru a deveni un intelectual în comunitatea ta trebuie să te dedici celor care te refuză, care nu ştiu că au nevoie de tine.
O ţară normală produce intelectuali pentru a se apăra de întuneric, prostie şi ignoranţă. O cultură vie produce intelectuali ca mecanism de apărare. (Scrisul ca armă)
Vă invit să citiţi resturile (restul articolului şi restul revistei) în reţeaua Rodipet. 3,5 lei.
TweetAbonează-te ca să poți citi direct pe mail sau într-un reader articolele mele imediat ce apar. Apoi putem ține legătura pe Twitter sau pe Facebook.