Laptopiseţul Blogul pământesc

Articol publicat în 24 FUN.

Intru abrupt în subiect, bine? Am numai vreo mie cinci sute de semne, te rog să mă înţelegi.

Vreau să te provoc să scrii. Să intri într-un proiect mare şi ambiţios. Dacă ai un blog, vreau să te provoc să scrii mai bine. Dacă n-ai, să te provoc să-ţi faci. Vreau să te inspitesc, să te zgândărăsc. Vreau să-ţi spun că ar trebui să ai curajul să scrii o carte.

Dacă subiectele tale nu sunt mondenităţi de doi bani, preluări la modă sau relatări insipide ale unei vieţi neinteresante, a scrie e un exerciţiu extrem de puternic. Încearcă să scrii un articol şi va trebui să gândeşti. Încearcă să-l publici şi va trebui să te asiguri că lumea o să-l înţeleagă. Va trebui să fii foarte sigur de părerile tale.

Sau încearcă să scrii o carte. Nici măcar nu va trebui să o publici, doar propune-ţi să o scrii. A scrie o carte e un proiect îndeajuns de complicat încât să te pună în dificultate. Nu e vorba despre gramatică şi stil. Nu e vorba de formă, ci de fond, de conţinut: indiferent ce temă ar avea cartea ta,  vei pune pe hârtie bucăţi mari din tine. A scrie presupune să-ţi faci ordine în minte şi în suflet. Apoi, îţi trebuie curaj să-ţi treci gândurile treci pe hârtie, ca pe un angajament pe care îl iei faţă de propria persoană, ca pe o constatare a ceea ce eşti. Şi îţi trebuie ambiţie, multă ambiţie, să duci proiectul până la capăt.

A scrie te provoacă să gândeşti, să ai aspiraţii, să fii devotat, să rezişti. Apucă-te de scris, aşterne-te pe hârtie, chiar dacă n-o să afle nimeni în afară de tine.

Împreună cu alţi câţiva prieteni clevetitori am pus la cale evenimentul “Board Games Networking Summit for Interesting People who Work on Interesting Projects and Meet in Interesting Places”, pe scurt BGNSIPWIPM.

Întâlnirea urmează să aibă loc în week-end-ul 26-28 februarie, într-o locaţie de excepţie, în vârful munţilor, la o oră de Cluj. Ar trebui să ne încadrăm în 300 de lei de persoană cu cazarea, masa şi fluidele pentru 2 zile, respectiv şi evident cu 150 de lei cu cele necesare pentru o zi.

Total locuri disponibile: 12-20.

Grup ţintă:

• se deduce din nume
• în plus, oamenii trebuie să aibă oareşce plăcere din a juca board game-uri

De precizat este că această întâlnire nu este destinată exclusiv clujenilor, ci, dimpotrivă, ne-am bucura să avem acolo cât mai mulţi oameni din alte oraşe.

Momentan sunt două trupe care şi-au anunţat participarea: una de clujeni şi una de bucureşteni, în frunte cu Auraş, vinovatul pentru 3ner.ro şi pentru alte proiecte interesante.

Celor interesaţi le voi furniza detalii în particular. Prin urmare, dacă vreţi să veniţi la BGNSIPWIPM, daţi un semn.

Da, TEDx vine la Cluj. Este iniţiativa lui Cristian Dascălu, pe care îl ştiţi din JCI (unde e preşedinte local şi vice-preşedinte naţional), din HR Club sau din Expat Club, unde e membru fondator şi încă foarte activ. Iar dacă nu îl ştiţi, îl veţi şti de acum înainte drept cel care a adus TEDx la Cluj.

Îi dau o mână de ajutor, împreună cu toată trupa de la Qual Media. Evenimentul va avea loc în această primăvară. Până să stabilim alte detalii, o etapă importantă este să identificăm cei mai potriviţi vorbitori pentru eveniment.

Mai întâi, câteva vorbe despre TED şi TEDx, pentru cei care, poate, încă nu au auzit de ele.

TED este un proiect non profit, descris de sloganul Ideas Worth Spreading. A început în 1984 ca o conferinţă care aduna laolaltă oameni din trei domenii: tehnologie, entertainment şi design. S-a dezvoltat într-o serie amplă de conferinţe şi a căpătat un impact global odată cu lansarea site-ului TED.com, un conglomerat de discursuri puternice ale celor mai interesanţi oameni din diverse domenii. Discursurile TED sunt scurte, gratuite şi de impact.

TEDx este o serie de evenimente locale, desfăşurate peste tot în lume, după modelul conferinţelor TED. Evenimentul nu are o miză financiară pentru organizatori, care pot dobândi această franciză în mod gratuit, angajându-se doar să respecte standardele impuse de organizaţia TED. Evenimentul constă într-o înşiruire de discursuri, câteva înregistrate şi majoritatea live, dar fiecare mai scurte de 18 minute, ţinute de oameni valoroşi ai comunităţii locale, naţionale şi internaţionale. Oricinee este liber să participe la TEDx, contra unei taxe simbolice, menită să acopere o parte din cheltuielile organizatorice şi să ateste interesul participanţilor.

Iată recomandările TED pentru alegerea vorbitorilor la conferinţele TEDx:

To build a powerful speaker program, seek out extraordinary voices in your local community who have a unique story or an unusual perspective — and who can convey it in a dynamic way.

- Local voices that few have heard before
- People who can present their field in a new light
- Perspective that the global TED community may not have access to
- Diverse demographics, ethnicities, backgrounds, subject matter
- Speakers whose work fits your event theme

Vă invit să sugeraţi, în comentarii, cei mai potriviţi vorbitori pentru evenimentul de la Cluj şi să motivaţi alegerile voastre.

Suntem foarte buni la a sta pe loc. E o artă pe care o stăpânim aproape de perfecţiune, pentru că e în genele noastre de la începutul timpurilor. Reuşim să stăm pe loc chiar dacă totul ne împinge din spate. Înaintăm în timp, curgem fără odihnă şi totuşi rămânem încremeniţi într-o gheaţă care ne supără abia când se face prea târziu.

Avem o mie de idei şi o mie de ambiţii. O mie de planuri, puse bine deoparte. De cele mai multe din ele ne e nouă înşine frică, aşa că le amânăm mereu şi mereu până când ni se par tot mai puţin închegate şi din ce în ce mai proaste. Până ne convingem singuri că n-are sens să ne apucăm vreodată de ele.

Ce ne-mpiedică să ne putem în mişcare nu e în afara noastră, oricât de comodă ni s-ar părea această explicaţie. Marea piedică e însăşi arta noastră de a sta pe loc. Arta de a găsi o cale să petrecem o zi, o lună, un an, o viaţă fără să ne-asumăm o responsabilitate mare, generoasă faţă de noi şi de ceilalţi.

Fii puternic, fă o promisiune şi respect-o până la capăt. Când ai terminat, fă alta şi asigură-te că te ţii de cuvânt. Fii gata să faci sacrificii pentru tot ce promiţi. Prin urmare, ai grijă şi la ce promiţi. Singura cale pentru a nu mai sta pe loc e să te pui în mişcare. Asta-i tot. Nu e mare filosofie.

Scris mai târziu: Mai jos e un film cu Seth Godin, găsit pe blogul lui Lorand Minyo. Vă recomand să le urmăriţi cu toată încrederea pe amândouă: filmul şi blogul.

Teo este fetiţa unor prieteni din Rădăuţi. Are patru ani, suferă de leucemie şi are nevoie de 140.000 de euro pentru operaţia care i-ar salva viaţa.

Îi rog pe prietenii mei care urmăresc acest blog să preia povestea Teodorei pe blogurile lor sau să o promoveze cu un link în reţelele lor sociale şi grupurile lor de discuţii.

Până se vor pune la punct alte detalii ale acestei campanii (un site propriu, bannere de susţinere, numere de telefon pentru donaţii etc.), putem face deja donaţii pentru Teodora:

2511 A010 1040 5690 0241 (lei)
RO42 RNCB 0241 1040 5690 0001 (lei)
RO15 RNCB 0241 1040 5690 0002 (valută).

Conturile sunt deschise la sucursala BCR Suceava Rădăuţi, pe numele Crenguţa Roibu.

Mai mult decât orice, îi rog să doneze, orice sumă, pe toţi cei care o pot face. Puţin cu puţin se tot adună. Puteţi citi povestea Teodorei aici. Vă mulţumesc pentru ajutor.

“Clujul – inima din centrul Transilvaniei” pare să fie opţiunea cea mai bună după prima rundă de dezbateri profesioniste pe tema brandului de oraş.

Inima din ce? Din centru? Cine din centru? Inima? Dumnezeule.

Joia aceasta, în 28 ianuarie adică, de la ora 15:00 mai avem ceva şanse să înlocuim minunata descoperire anatomică, geografică, lingvistică şi filosofică deopotrivă (“inima din centrul Transilvaniei”) cu ceva mai firesc şi, cu puţin noroc, chiar reprezentativ.

Fără să fiu expert în branding (sau în orice altceva, de fapt), risc o afirmaţie: putem găsi şi un slogan care să nu fie stupid.

Să facem un mic exerciţiu. Eu încep, voi continuaţi. Dacă găsim ceva să ne placă, fac cumva să trec de badiguarzi şi mă-nfiinţez la şedinţă, să prezint găselniţa în faţa stăpânirii locale. Mai ales dacă mai vine cineva cu mine, n-avem cum să nu schimbăm destinele urbei.

Exerciţiu: Propuneţi trei sintagme reprezentative pentru brandul Clujului.

Fig. 1: Elemente reprezentative şi măsura în care ele ar trebui să se regăsească în brandul Clujului:

• Elemente primare: Transilvania (pentru rezonanţa internaţională), mediul studenţesc (150.000, mediu academic, mână de lucru tânără şi pregătită), cadrul economic (branduri locale de tradiţie, creştere, oportunităţi, infrastructură);
• Elemente secundare: festivalul TIFF (pentru importanţa şi prestigiul internaţional), mediul multi-cultural (maghiari, germani, internaţionali veniţi la studii etc.), istoria şi influenţele ei (daci, romani, austro-ungari, preocupările şi comportamentele sociale moştenite, gradul ridicat de civilizaţie – să îl urcăm în brand până nu se pierd de tot);
• Elemente terţiare: potenţialul turistic (turism cultural, băile Cojocna, Turda şi Someşeni – când o fi să fie), viaţa culturală şi sportivă (festivaluri de muzică, teatre, cluburi, fotbal, baschet, handbal, infrastructură), poziţionarea geografică (situarea în orientul Occidentului, apropierea de oraşe importante din Europa)

Fig. 2: Cuvinte şi sintagme cheie derivate din figura 1, pe baza unor combinaţii orizontale, verticale şi diagonale.

• Transilvania
• Viaţă – Forfotă – Mişcare
• Tineri – Potenţial – Academic
• Internaţionalism – Multi-culturalitate – Europa
• Rafinament – Civilizaţie – Influenţe

Fig. 3: Propuneri.

• ?
• ?
• ?

Vă invit să completăm împreună micro-analiza de mai sus şi să discutăm câteva propuneri. Nu vreau să le fac eu pe primele, fiindcă sunt interesat de gândurile voastre cele mai pure. :)

Ia să vedem ce spun despre brandul oraşului clujenii noştri, produse locale sau de import. Şi ce zic românii în general despre acest subiect (ştiu sigur că am măcar un cititor din afara Clujului: pe mama). Nu vă sfiiţi, aruncaţi aici chiar şi schiţele voastre de sloganuri, poate reuşim să le şlefuim împreună, toţi trei: eu, tu şi ceilalţi doi cititori ai Laptopiseţului.

Joi dimineaţă voi publica şi propunerile mele pentru brandul Clujului, eveniment mult aşteptat, desigur, de către toată suflarea clujeană.

Precizare: Acest exerciţiu este o joacă şi nu un proces profesionist de definire a unui brand. Prin urmare, mă aştept să nu iasă deloc sau, dimpotrivă, să iasă foarte bine, ca multe alte lucruri făcute în joacă, dar cu entuziasm.

Azi am avut o discuţie interesantă, despre un personaj colectiv foarte cunoscut tuturora.

E la tot pasul, e simpatic şi îl ştim cu toţi. Dar n-are nume.

Toţi ceilalţi au: elita, manelistul, intelectualul, cocalarul, geniul, rebelul, artistul, ţopârlanul. Toată lumea are un nume, şi-ncă unul auto-descriptiv şi încăpător, care te ajută să-nţelegi imediat despre cine e vorba în propoziţie. Numai steaua noastră n-are nume.

Poate ştiţi voi… Cum se cheamă acel tip de român care:

• e deştept, dar viaţa şi slujba nu-l pun în situaţii din care să arate constant că e genial;
• are preocupări intelectuale fără să fie om de ştiinţă, om de cultură sau artist;
• este preocupat de valoare, de performanţă şi de rezultate fără să conducă o mare corporaţie;
• e activ şi face câte puţin din multe lucruri interesante în timpul lui liber;
• are preocupări diverse care îi înalţă spiritul şi care îl fac să fie mai bun;
• este educat, în toate privinţele, are cultură generală şi îi place să înveţe, să descopere;
• are aşteptări mari de la viaţă, dar se bucură şi de reuşitele mărunte;
• nu răstoarnă munţii, dar contribuie cu bun simţ la bunăstarea financiară şi spirituală, precum şi la viitorul mai bun al comunităţii sale;
• merge zilnic la birou, făcând o muncă ce nu va schimba per se lumea întreagă; în schimb are preocupări intense şi interesante dincolo de cariera lui profesională;
• îi place să-şi umple timpul liber cu activităţi interesante, care îi aduc satisfacţii spirituale şi îl cizelează ca om;
• vede schimbări mici pe care le poate face în jurul său şi şi le asumă pentru a face lumea mai bună, în modul lui personal;
• deşi e de multe ori judecat de cei din jur fie ca elitist, fie ca irelevant, nu e niciuna dintre ele;
• are, prin tot ceea ce este, un impact pozitiv asupra oamenilor din jurul său, pe care îi face să devină puţin mai buni, puţin mai civilizaţi, puţin mai educaţi, puţin mai folositori, puţin mai valoroşi.

Cum se cheamă românul ăsta?