Pulvis, poezia mea favorită
de George Bacovia Imensitate, veşnicie, Tu, haos, care toate-aduni… În golul tău e nebunie Şi tu ne faci pe toţi nebuni. În faţa ta sunt cel mai laş. Imensitate, veşnicie, – Iubesc o fată din oraş… Învaţă-mă filosofie. Imensitate, veşnicie, Pe când eu tremur în delir, Cu ce supremă ironie Arăţi în fund un cimitir.
Ultimele comentarii